luni, 19 aprilie 2010

Indoctrinarea se face din fasa/Eu sunt o mama rea

M-a inflacarat un schimb de replici intre Anca si un domn nascut si crescut intru "dreapta credinta", miltant al moralei crestine si purtator de cuvant al "imparatiei cerurilor".(Nu doresc sa atac in vreun fel orgoliul acestui domn pentru ca nu asta este interesul meu.). Ceea ce m-a inflacarta a fost o intrebare pe care distinsul domn i-a adresat-o Ancai si anume, daca isi iubeste cu adevart copii.
Am vazut si am auzit de copii care in loc sa invete poezii invata rugaciuni, e drept ca si astea sunt in versuri, dar exista totusi o distinctie clara. Asadar daca sustii ca iti iubesti cu adevarat odorul e musai sa ii citesti seara pilde biblice si sa il duci la biserica. Prin urmare eu sunt o mama tare rea. Dar stiti cat de rea? Incredibil de rea. Eu ii citesc fetei povesti si ii spun poezii, o duc in parc in loc sa o duc sa dea pe gat o lingurita de vin acru si prost de la biserica, o duc la doctor atunci cand plange prea mult si nu stiu ce are in loc sa ii spun repede un "tatal nostru", ii cumpar jucarii care o invata literele si cifrele si nu jucarii care "recita" "inger, ingerasul meu", ii cumpar carti care sa o invete culorile si nu iconite cu " doamne-doamne", nu ma duc la biserica sa ma rog pentru sufletul si sanatatea ei ci caut solutii pentru a-i trata problemele medicale, nu o duc sa pupe moaste ci ii cumpar medicamente. Asadar eu sunt o mama cu adevarat denaturata. Eu nu imi iubesc deloc copilul.
Si ca sa duc la extrema ura mea imensa fata de copil, nu imi voi forta fata sa creada in ceva ci ii voi spune ca nu exista dumnezeu si ca biblia e doar o carte de mituri. Nu o voi lasa sa mearga la ora de religie la scoala(desi sper, ca pana cand va ajunge ea la scoala, religia sa nu mai faca parte din programa...dar poate ca sper prea multe) ci ii voi alege un curs care sa ii deschida noi orizonturi, care sa o faca sa nu traiasca in bezna toata viata tocindu-si genunchii in biserici si lingand icoane, cerand indurare de la inexistent. Imi voi invata copila sa gandeasca si sa rationeze. Ii voi arata ca nu orice sarcina trebuie tinuta, ca nu trebuie sa stea cu baticul in cap, ca nu trebuie sa stea sub comanda barbatului si sa ii indure bataile, ca nu trebuie sa aduca omagii unui obiect de tortura, ca trebuie sa manance ca sa traiasca nu sa rabde de foame ca sa se "curete", ca mancarea e mancare si nu sta nimeni sa ii analizeze caracterul dupa ceea ce scoate afara, ca viata e una singura si trebuie sa profite la maxim de timpul pe care il are la dispozitie pentru a fi fericita.
Daca un crestin vrea sa isi indoctrineze copilul de ce e mai putin condamnabil comparativ cu mine? De ce e ala mai bun si eu mai rea? De ce e bine sa iti faci din copil un sclav religios, dar nu e bine sa il inveti sa gandeasca, sa rationeze, sa isi puna intrebari?

miercuri, 14 aprilie 2010

Ora de religie in varianta moderna. Povesti care nu sunt spuse copiilor.

Ma opun categoric predarii religiei in scoli deoarece religia si Biblia nu sunt prezentate corect. Biblia nu este o carte morala, Biblia nu este cartea dupa care ar trebui invatati copiii ce este aceea morala. Dumnezeu nu este persoana prezentata de catre profesorii de religie, el nu este tatal iubitor si drept. Povestile biblice nu ar trebui prezentate ca pe ceva impersonal ci ca pe niste fapte care, cel putin in legenda respectiva, au influentat oameni si realitati.

Sa luam de exemplu povestea potopului. Fiind anticar, am in casa cateva versiuni ale acestei povesti in Biblii pentru copii. In aceste carti potopul este prezentat extrem de sumar; cativa barbati care construiesc o corabie:




o corabie navigand,
dar nu sunt aratate niciodata victimele potopului, oamenii si animalele care au murit inecati.

Sa incerc sa repovestesc aceasta legenda, asa cum ar trebui ea spusa copiilor, asa cum o mama i-ar povesti despre potop fetitei ei de 6 ani.

Da, draga mea Tami... Oamenii erau foarte rai in zilele acelea, iar Dumnezeu cel bun si drept, cel la care trebuie sa ne rugam in fiecare seara, a hotarat sa-i pedepseasca pe acesti oameni.
Sa inece pamantul cu toti oamenii, barbati, femei, copii (da, pana si nou nascutii) si toate animalele- iepurasii, caprioarele, si leii. Pana si ramele, carabusii, fluturii trebuiau inecati.
Noe si familia lui, stiind ceea ce se va intampla, a construit o corabie mare in care au inghesuit perechi din toate animalele pamantului. Ceilalti oameni nu si-au construit corabii.
In ziua in care apele s-au revarsat, baietelul X, care avea cam aceeasi varsta cu tine, a inceput sa planga infricosat. Si-a strigat mama si s-a agatat de ea cu toate puterile. Parintii lui nu aveau nici o corabie, nici macar o barca. Cuprins de panica, a plans si s-a rugat la Dumnezeu sa-l salveze, dar Dumnezeu era suparat pe el. Oare cu ce a gresit in scurta lui viata incat Dumnezeu sa vrea sa-l inece? Oare fratele lui nou nascut a avut timp sa greseasca cu ceva?

Foarte mult timp de gandire nu a avut bietul baietel, pentru ca apele au navalit in casa si rapid i-au depasit inaltimea. Disperati, parintii au incercat sa-si salveze copiii si i-au ridicat deasupra lor. Tipand de frica, si printre lacrimi, X a vazut cum tatal lui ii scapa fratiorul nou nascut in apa si cum acesta dispare. Apoi apa a crescut si mai mult si l-a acoperit pe X. El nu a mai putut plange si nici tipa dupa ajutor, plamanii lui erau plini de apa, si fiecare incercare de a respira ii provoca din ce in ce mai multa durere. Intr-o secunda, si-a vazut parintii cum mor, extremitatile s-au invinetit din cauza lipsei de oxigen, ochii aproape i-au iesit din orbite, si a murit si el, bietul baietel X, a carui vina a fost aceea ca Dumnezeu era suparat pe oameni.

In nici un caz nu i-as povesti fiicei mele asa ceva, dar asta e realitatea. Realitatea obscena si nu cea prezentata in cartile cu poze! Asta este Biblia- o colectie de povesti de groaza si nu zeama dulceaga prezentata copiilor prin carti sau la ore.



luni, 12 aprilie 2010

Invatamant ...

Recent am participat la o intalnire cu un domnul Florin Colceag care, zice dansul, participa la elaborarea noii legi a invatamantului.
Din pacate domnul Colceag nu pare sa aiba legatura cu realitatea. Ca sa fiu foarte draguta domnul Colceag este un idealist. Domnul Colceag pare sa nu aiba habar ce se intampla in scoala romaneasca. Domnul Colceag considera ca tot ce e rau este "vina profesorilor". Domnul Colceag considera ca ceea ne lipseste noua acum este ... o noua lege a invatamantului.
Invatamantul romanesc are multe probleme. Pe de o parte programa prost facuta (de la scoaterea evolutionismului din biologie, la studierea pH-ului in clasa a IX-a la chimie in conditiile in care logaritmii se fac in clasa a X-a la matematica pana la scoaterea lui Platon din manualele de filozofie), pe de alta parte lipsa cvasi-totala a materialelor didactice pentru a putea tine o ora de stiinte de bun-simt si nu in ultimul rand calitatea scazuta a oamenilor care profeseaza datorata in special salariilor mizerabile din sistem. La astea (probabil ca o consecinta a ultimei afirmatii) se adauga spaga practicata in diverse etape ale invatamantului.
Se pare ca cei care fac noua lege a invatamantului ignora toate cele de mai sus gandindu-se ca ... vor trece de la sine daca le ignoram.
Si uite asa vom avea o alta lege a invatamantului. Care va bulversa iarasi (a cata oara in ultimii 20 de ani?) elevii, parintii si profesorii, ca sa nu se plictiseasca :).
Noua lege adauga 2 clase (clasa 0 si clasa a IX-a) scolii generale. In conditiile in care scolile sunt aglomerate la nivelul la care se invata in 2 schimburi adaugarea a 2 ani va produce .... aparitia celui de al treilea schimb??? Am inteles de la domnul Colceag ca se va promova o "scoala dupa scoala" adica un fel de after school. UNDE? Fizic, ca locatie adica? Nu se stie! Deci se mareste numarul de elevi in scoli, se mareste numarul de ore pentru fiecare elev (in conditiile in care programa este supra-aglomerata si prost facuta) dar nu se investeste nici un leu in construirea de noi scoli, marirea salariilor pentru atragerea oamenilor de calitate si material didactic.
Ce bine ma simt cand legile sunt facute de idealisti .....

marți, 6 aprilie 2010

E pacat sa...

Ieri, 5 aprilie, a doua zi de Paste, luni pentru mine, m-am apucat sa pun in masina de spalat hainele fetei. Pentru ca e copil si se murdareste extrem de repede si mai nou insista sa manance singura, ramasesem fara haine de stat in casa si iesit afara(eu le tin pe categorii). Pentru ca am petrecut zilele astea impreuna cu familia mea, tatal meu a fost martorul imprudentei mele de a spala in sfanta zi de luni. Mi-a spus clar si raspicat ca "e pacat". L-am intrebat de ce e pacat? De ce nu e pacat sa spal vasele dupa ce mananc in ele, ca doar tot spalat se cheama? De ce nu e pacat sa ma spal pe dinti, pe corp? De ce nu e pacat sa spal chiuveta, vasul WC daca e murdar? De ce se aplica regula pacatului doar la hainele spalate in masina de spalat? Evident aceleasi intrebari le adresez tuturor crestinilor, alora care nu si-au petrecut noptile pe la primiri urgente de la prea multa mancare si/sau bautura. De ce e pacar sa spal hainele de paste, de Florii, de Craciun, duminca, vinerea, in zilele cu cruce etc?
Pe mine treaba asta m-a enervat la culme. Mi-a fost suficient faptul ca am fost asaltata cu indemnuri de a tine post, de a merge la biserica sa ma spovedesc, impartasesc, sa trec pe sub masa/Aer(cum i-o zice exact nu stiu...am auzit ambele variante), sa stau cu batic in cap si restul de indemnuri crestine care mai de care mai ciudate, dar sa nu spal? Sa nu dau cu aspiratorul cand fi-mea imprastie faina prin toata bucataria?...e de-a dreptul pur si simplu. Oamenii astia au creierul mai mult decat spalat. Nici macar prostie nu se mai poate numi. Sunt la fel ca oamenii bolnavi psihic care se cred Spiderman sau Al Capone sau Ileana Cosanzeana. Pana la urma a fi un bun crestin in ochii lor se rezuma la ce intra si ce iese pe gaurile aferente fiecarui proces fiziologic in parte, la statul cu organul genital in mana, ca azi e sarbatoare, la purtatul de haine 'bune' numai in ziua sfanta si la rugatul pentru sanatate si alte alea la icoana(sau, in functie de situatie linsul moastelor).
Si ma intreb, revenind la spalat, de unde stia Dumnezeu de masina de spalat acum cateva mii de ani, de-a trecut repede pe lista dracoveniilor care spurca ziua sfanta?De ce ii plac taman oamenii aia care nu spala, nu se spala si nu ii lasa nici pe altii sa faca treburile astea?Mi s-a mai explicat ca e pacat sa fac treaba in zi de sarbatoare. Nu zau? Treaba mare am voie sa fac sau ma abtin pana a doua zi?

Pasti, iepurasi si oua de ciocolata.

Ca sa nu trebuiasca la vara sa ne injumatatim concediul pentru a merge s-o vizitam pe soacra-mea, am hotarat sa-i facem o vizita in minivacanta de pasti. Asa ca am pornit noi, 2 atei mari si 2 copii de atei, la drum spre Ultracatolicul Land Bayern (Catolicstan) in vizita la ramura in forma de crucifix a familiei.

In afara de soacra-mea, extrem de atinsa de noile scandaluri de pedofilie si care n-a dat pe la biserica, nu am vazut prea des restul familiei. Timp de trei zile au stat mai mult prin biserica, ba ca unul canta in cor, ba ca altul e "copil de mingi", ba e slujba, ba sunt obositi dupa slujba...
Cumnata mea, nevasta de bancher si membra in diverse comitete si comisii crestine si cumnatul meu mandru membru al comitetului de sustinatori ai bisericii (nu stiu cand mai are timp sa treaca si pe la banca) au reusit sa-si spele extrem de bine copiii pe creier. Baietii, bietii adolescenti, canta in cor iar fata la 19 ani face excursii la manastire.

In singura seara in care i-am prins pe toti, discutia a degenerat spre religie. La inceput am incercat sa-mi pastrez calmul, barbatul meu i-a explicat clar surorii lui faptul ca noi lasam copiii sa aleaga daca vor sau nu sa creada in ceva, si ca pot din partea noastra sa adere si la Hare Krishna daca vor. Chestia asta i-a scos din sarite, nu stiu de ce... practic copiii mei puteau alege sa creada in ce vor, dar numai atata timp cat ar fi ales sa devina catolici. Tipic homo religiosus mi-am zis si am incercat sa le explic ca cei trei copiii ai lor nu au avut sansa sa aleaga nimic. S-au ofuscat si au plecat, un alt lucru tipic teistilor...

Duminica s-a intamplat singura faza amuzanta. Nepotii mei, au ascuns in gradina care desparte cele doua case diverse dulciuri si i-au invitat pe ai mei sa le caute. Patrick (14 ani) i-a spus Tamerei mele ca Iepurasul de Pasti a ascuns noaptea dulciurile. Tami l-a executat rapid, razand: "auzi mami asta inca mai crede in Iepurasul de Pasti, nici Harry nu mai crede in asa ceva, iar el are numai 4 ani".

Cam asta a fost scurta mea vizita la rubedeniile evlavioase, unde iepurii depun oua de ciocolata iar biserica catolica este aproape la fel de pura si nepatata ca si inainte de scandaluri.