miercuri, 19 mai 2010

Ca asa vrem noi...

Tara asta a noastra e de-a dreptul minunata si uimitoare pe zi ce trece sau cu fiecare institutie, de stat evident, careia ii treci pragul. Acum m-am lovit de o institutie care se lauda ca ar proteja drepturile, interesele si nevoile copilului(poate or proteja mai multe...oricum nu-i prea relevant de vreme ce nu s-au remarcta prin prea multe). Cladirea in care se afla sediul acestei minunate institutii, in cazul sectorului "care este" unde din nefericire locuiesc, se afla intr-un fost centru de plasament. Arata deplorabil, intr-atat de deplorabil ca am crezut ca am gresit adresa si mi-a fost frica sa intru. Dar nu asta e relevant.

Am intrat intr-un birou, mai exact in cel al comisiei de expertiza.Ei se ocupa cu emiterea de certificate de handicap. Cum fetita mea are probleme si la sfatul medicilor ei curanti am mers acolo, am zis sa fac cele necesare emiterii unui certificat de handicap. Mi-am facut frumos un dosarel, in baza informatiilor primite de la o tanti de la ei, pe care am incercat sa il inmanez unei doamne, doctor din cate am inteles, dar nu am reusit. In cateva secunde ma trezesc in mijlocul unui introgatoriu. Si nu un interogatoriu profesional ci unul grosolan dupa cum e datina prin institutiile statului nostru drag. Parca furasem ceva de pe taraba vreunui cocalar de sector 5. Veneau intrebari din 3 directii, in acelasi timp, pe un ton...ostil e putin spus. Ca sa ma "apar" deschid dosarul si incerc sa sustrag un certificat medical al fetei. Nu am apucat. Doamna din fata mea mi-l smulge din mana cu viteza. Se face liniste vreo 20 de secunde dupa care vine intrebarea:" Asa, si? Ce-i cu asta? De unde il aveti?" Zic ca de la medic, ca e certificatul medical care ii atesta afectiunea si ma fac mai mica, parca eram pedepsita la scoala ca nu mi-am facut tema. Asteptam sa imi zica sa tin mainile la spate sau sa trec la colt.

Se uitau la mine ca si cum venisem sa cumpar chiloti de la un magazin cu produse lactate. Simteam cum incep sa clocotesc de nervi si deja imi blestemam secunda cand am decis sa fac pasul asta. Si in timp ce ma gandeam sa ma scuz si sa ies din incapere ca sa imi aprind o bine-meritata tigara si sa fug la propriu de acolo, una din distinsele doamne se rasteste la mine:" Si mai exact ce vreti, doamna? Sa prelungiti concediul? Nu se poate!" si intreb de ce. " Nu se poate pentru ca fata nu are nimic!". Huh? Nimic? Le scot scrisori medicale, analize, certificate, retete. Doamnele se uita, se uita din nou si spun:" Astea nu sunt diagnostice. Sunt doar o insiruire de cuvinte.". Nu am ramas uimita, am ramas socata, ma uitam ca prosta la ele si ele la mine si imi doream sa ma trezeasca cineva. Asadar ce scria la diagnostic era pura alaturare de cuvinte cu sau fara sens si nu avea nimic in comun cu vreo concluzie medicala. Le-am intrebat cum adica nu-i diagnostic, cum adica astmul, care e astm, nu-l poti mima nu e astm dupa capul lor decat dupa 7-8 ani, pana atunci e o bronsita, asaaaa...un fleac etc. Si m-am trezit prinsa intr-un vortex de explicatii care mai de care mai cretine si cand eram pe punctul sa ametesc bine, imi scapa din gura intrebarea:" Nu va suparati, dar dvs ce specialitate aveti?". Madamele fac o pauza, zambesc si una dintre ele incepe prezentarile(fara nume...asa e la noi): Dansa este medic psihiatru, eu sunt psiholog, domnisoara tot psihiatru si domnul din spate e coleg cu noi". Asadar un diagnostic care tinea de o specialitate diferita de a celor prezenti acolo, era puternic combatut fara drept de apel. Asadar daca ai nevoie de o interventie chirugicala pe creier te poti duce linistit si la un cizmar sa ti-o faca, de moment ce orice habarnist isi poate da cu parerea si mai mult decat atat sa conteste ceea ce altii, experti in domeniu, au scris acolo. Pentru ca tara asta e minunata si ofera oricui posibilitati nemarginite.
Mentionez ca doamnele nici macar nu au vazut copilul, dar ce mai? asta e un detaliu insignifiant, atat timp cat pe diploma lor scria doctor, specialitatea fiind irelevanta.Nu e de mirare ca orice membru al etniei majoritare din tara asta are un certificat de handicap, chiar daca e perfect sanatos si orice mama de puradel e automat asistent social sau maternal cum mama ma-sii ii zice si primeste bani de la stat.

5 comentarii:

  1. No, pai si nu le-ai recomandat la tanti psihiatru si la tanti psiholog sa se duca la psiholog si la psihiatru sa se repare la cap ca sunt defecte? Sau eventual sa se trateze una pe cealalta..

    RăspundețiȘtergere
  2. Niciodata sa nu te ma simti ca un copil in fata lor. Trebuie sa intri plina de incredere, sa te arati hotarata si sa le privesti de sus, politicoasa dar rece. In Romania, in general, functionarii sunt ca animalele salbatice- iti simt slabiciunea si te ataca.
    Bleah, ma bucur ca am scapat de "gradina mumii domnului". Data viitoare incearca si metoda mea :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Corect, susțin ce spune Anca. Și dacă vezi că încearcă să facă figuri, poți să o torni pe aia cu „știți, în baza legii nr. (arunci un nr și un an - dar să nu-l uiți) art.3 alin.(2), sunteți obligate să vă faceți datoria de [...], altfel am dreptul să fac plângere la împotriva dumnevoastră pentru încălcarea obligațiilor de serviciu”. În fața unei siguranțe de genul ăsta, de regulă, se cam pișă pe ele că se sperie de ăștia de știu legea și, mai ales că justiția nu funcționează, iar tu ești sigură pe tine, presupun că ai ceva pile pe la judecătorie, iar asta e durere de cap cu alți funcționari plictisiți ca și ei, și nu-și asumă riscul.

    RăspundețiȘtergere
  4. Maine merg din nou sa le vad pe minunatele angajate ale statului. Am doua certificate conform carora fata mea ar trebui sa primeasca gradul 1 de handicap.
    Medicii fetei, carora le-am spus de problema pe care am intampinat-o acolo, mi-au spus ca la sectorul 5, spaga e de 200 de euro pe cap de membru de comisie si sunt in medie 5 membri. Evident ca nu consimt la asa ceva, cu atat mai mult cu cat fata mea chiar are probleme grave. Insa, daca se va ajunge la o astfel de cerere din partea lor, va promit ca o sa le vedeti cu catuse la maini. Decat sa le dau lor banii astia prefer sa ii platesc fetei terapiile sau pur si simplu sa ii cumpar jucarii sau orice altceva.
    Si stiu ca nu trebuia sa ma las intimidata, numai ca eu nu am un caracter care sa ma ajute in privinta asta. Plus ca se mizeaza mult pe sentimenetele pe care le ai fata de copil. Cred ca asta e un criteriu de baza cand le angajeaza acolo.

    RăspundețiȘtergere
  5. E chiar infractiune ceea ce fac astia, se numeste abuz in serviciu contra intereselor persoanelor. E bun ca amenintare, k oricum nu misca nimeni un deget

    RăspundețiȘtergere