miercuri, 10 februarie 2010

Revelatie?

Vorbind cu o persoana draga mie si credincioasa am aflat ca toata chestia asta cu credinta este pe baza de “revelatie”. Adica ti se intampla asa, intr-o buna zi, sa realizezi ca exista Dumnezeu. Si sa incepi sa te duci pe la biserici.
Chestia asta mi-a dat ceva de gandit. Adica este oare posibil ca un om cu logica si educatie sa aiba asa brusc o “revelatie” de-asta? O exista o explicatie medicala pentru asa ceva (ceva gen o criza de schizofrenie)?
Si ar mai fi o problema. Cunosc atei care au fost educati in spirit religios. Cumva, candva, si-au dat seama ca nu este adevarat si au devenit atei. Persoana in cauza a fost educata in spirit ateu. Si acum este credincioasa, cum spuneam. Oara ce influenta are de fapt educatia asupra copilului in sensul credintei sau ne-credintei?
Fiica-mea m-a surprins intr-o zi intrebandu-ma daca am ceva impotriva ca ea sa creada ca exista Dumnezeu. I-am zis ca nu, nu am nimic impotriva. As vrea sa studieze atat cat poate despre orice, inclusiv fenomenul religios, si sa decida ea singura daca vrea sa creada sau nu.
Oare este posibil ca un copil crescut in spiritul logicii, care primeste intotdeauna raspunsuri si argumente logice si stiintifice la intrebari sa ajunga credincios?

7 comentarii:

  1. "Oare este posibil ca un copil crescut in spiritul logicii, care primeste intotdeauna raspunsuri si argumente logice si stiintifice la intrebari sa ajunga credincios?"

    Sper ca ai mei nu! Incerc sa le explic lumea si sa le arat ca si daca sunt multe lucruri pe care nu le cunoastem inca, asta nu inseamna ca ele sunt supranaturale.
    Mai sper ca au mostenit gena "Toma Necredunciosu'" de la noi si ca au sa contiue sa-si puna intrebari si sa caute raspunsuri.
    In cazul in care s-ar intampla sa devina credinciosi, chiar daca am sa fiu dezamagita, au sa ramana copiii mei si am sa le accept alegerea atata timp cat nu au sa incerce sa mi-o vare pe gat si mie.

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, Anca si eu sper. Si nu numai ca sper ci si fac ceva in sensul asta. Adica incerc sa o invat realitatea, cum a aparut universul, pamantul, viata, etc.
    Si am, probabil, un fel de temere ca poate ... Dar da, va ramane copilul meu si am sa-i accept ideile oricare ar fi ele.

    RăspundețiȘtergere
  3. "O exista o explicatie medicala pentru asa ceva (ceva gen o criza de schizofrenie)?"
    Da, se numeste delir mistic si poate fi un simptom al schizofreniei daca episoadele delirante persista. Numa ca sunt unele cazuri "mai putin grave" in care persoana are un singur episod pe parcursul vietii si nu-l recunoaste ca fiind un delir mistic, zicand in schimb "ca-i revelatie de la Duhul Sfant". Si de aici porneste toata nebunia cu "mai, daca-ti spun ca mi s-a aratat Domnu' in sufragerie!!!"

    Poti sa fii educat in spirit ateu dar sa crezi in tot felul de (alte) bazaconii pentru ca n-ai spirit critic. Si nu, ateismul si spiritul critic nu vin impreuna, e foarte usor sa fii ateu. Din punctul asta de vedere n-ai de ce sa-ti faci griji pentru copilul tau. Daca il inveti sa gandeasca critic nu-i niciun pericol pentru el ...dar nu-i poti educa in ateism, pentru ca ateismul e doar lipsa unei dogme, o lipsa pe care o minte predispusa la gandire magica o poate oricand inlocui cu o dogma adevarata.

    RăspundețiȘtergere
  4. http://www.ceruldinnoi.ro/pages/Savatie%20Bastovoi.htm

    :)

    Ieromonahul Savatie, pe numele sau de mirean Stefan Baştovoi, s-a nãscut în 1976 la Chisinãu, în familia unui profesor de filozofie, propagandist al ateismului stiintific.
    Pânã la cãlugãrie a fost ancorat în conceptiile tatãlui sãu.

    RăspundețiȘtergere
  5. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere